Cula Cernăteşti intră în administrarea Consiliului Judeţean Dolj

0
213

A trecut aproape un an de când Consiliul Judeţean (CJ) Dolj şi-a exprimat intenţia de a prelua Cula din Cernăteşti, aflată în subordinea consiliului local al comunei. Din nefericire, procesul de preluare a fost întârziat, şi implicit lucrările de consolidare şi restaurare nu au fost posibile. Protocolul de trecere în administrarea consiliului judeţean a fost depus abia ieri. Arhitecţii trag însă un semnal de alarmă, menţionând că orice zi este extrem de importantă, deoarece există fonduri europene ce pot fi accesate pentru astfel de proiecte, iar întârzierile de ordin birocratic pot duce la pierderea banilor.

Nici una dintre culele din judeţul Dolj nu a intrat în restaurare, deşi mai există doar trei asemenea bijuterii arhitectonice care figurează ca valori de patrimoniu cultural de nivel naţional. Singura care se află într-o stare bună de conservare, Cula Barbu Poenaru de la Almăj, este chiar în interiorul şcolii, beneficiind astfel de lucrări de reparaţii şi întreţinere. În schimb, Cula Izvoranu-Geblescu din comuna Brabova este în stare de degradare. La fel şi Cula Cernăteşti şi Turnul Jitianu… Sunt construcţii de tip semifortificat, care ascund file de istorie. În ele se retrăgeau ţăranii cu provizii şi arme de luptă şi trimiteau semnale altor cule care anunţau, la rândul lor, venirea duşmanilor. Au rămas însă de izbelişte, unele în urma retrocedărilor sau a litigiilor, altele din cauza nepăsării autorităţilor care le au în grijă. La doar 35 de kilometri distanţă de Craiova se află Cula Cernăteşti, amplasată pe un mic dâmb, oferind o privelişte aparte, pe toată Valea Corsului, la răsărit de Rasnic, cale de şapte kilometri şi spre apus, la Tiu, cale de opt kilometri. Culele sunt, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii din ţara noastră. „Am făcut apel la toate instituţiile României cu putere, de la Preşedinţie, Parlament, Guvern, Ministerul Culturii etc. să demareze competent şi cât mai urgent salvarea acestor monumente aflate în distrugere totală. Din nefericire, nu am primit nici un răspuns. Nu înţeleg de ce la noi în judeţ această procedură de predare în vederea administrării durează atât de mult, având în vedere, de exemplu, că două dintre culele de la Târgu Jiu au trecut în numai o săptămână în subordinea Consiliului Judeţean Gorj. Suntem la început de an, deja au venit bani europeni, având drept destinaţie astfel de obiective. Dacă nu ne grăbim, s-ar putea să rămânem doar cu interesele pentru care nu se fac demersuri. Fac un apel încă o dată să fie lăsate la o parte interesele private şi să se treacă la interesele majore. Tematica destinată accesării acestor fonduri europene a fost deja trimisă. Personal o deţin, însă am nevoie ca aceste cule să aibă un beneficiar. Cula de la Cernăteşti este printre cazurile fericite, a fost întreţinută. Este amplasată într-o comună în care s-a purces la revendicare foarte târziu. În 1999, cula a fost revendicată de moştenitoarea familiei Cernătescu, Maria Jeana Cernătescu Suculescu. Doamna Cernătescu, care a murit acum patru ani, în Belgia, mi-a ascultat ruga, deşi nu ne-am cunoscut faţă în faţă, ci am discutat doar prin telefon, şi a lăsat-o Primăriei Cernăteşti. A trecut un an de când aşteptăm ca şi cele câteva cule din judeţul Dolj să treacă în subordinea consiliului judeţean. Nici până în prezent însă nu ştim cum pot fi demarate formele de restaurare. Nu putem solicita bani europeni până nu ştim cine este beneficiarul. Până la această dată (ieri- n.r.) nu am primit nici un răspuns concret în acest sens, nici un document, deşi personal mă ocup de culele din România. Deşi este un caz fericit, Cula de la Cernăteşti fiind închisă, protejată, acoperită, există pericolul de degradare din punct de vedere static. Terenul este în pantă, iar prin ploi există pericolul de alunecare a terenului şi, implicit, de distrugere a structurii de rezistenţă. Nu printr-o simplă zugrăvire se poate rezolva problema acestei cule, ci prin restaurare, consolidare şi prin nivelarea terenului pentru ca apele să nu mai acţioneze distructiv“, a menţionat arhitect Pavel Popescu, preşedintele filialei Euroregionale S-V Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România.

Potrivit specialiştilor, Cula de la Cernăteşti este un muzeu deosebit de important, în acest imobil fiind depozitate de la oase de mamut, până la obiecte gospodăreşti, pluguri, utilaje, straie, chiar şi ziare.

Primarul comunei Cernăteşti a precizat că de-abia în luna decembrie 2013, consiliul local a decis trecerea Culei Cernăteşti din administrare locală în administrare judeţeană. „Chiar azi (ieri- n.r.) am depus la Consiliul Judeţean Dolj protocolul pentru trecerea Culei Cernăteşti în administrarea acestei instituţii. În acest fel, pot fi demarate lucrările de reconstrucţie necesare, deoarece pe plan local nu dispuneam de sumele necesare unei astfel de lucrări“, a menţionat Dumitru Ciontea, primarul comunei Cernăteşti.

Sursa: http://www.gds.ro/Actualitate/2014-01-22/Cula+Cernatesti+intra+in+administrarea+Consiliului+Judetean+Dolj/

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.